De ce sunt în continuare active mai multe site-uri blocate de SIS

Unele portaluri reușesc să ocolească restricțiile autorităților, altele au redevenit active după expirarea stării de urgență în sănătate publică.

Site-uri blocate în pandemie

În martie 2020, SIS emitea primul ordin cu privire la blocarea a peste 50 de pagini web care promovau știri false despre pandemia COVID-19. Autoritățile au continuat să completeze această listă pe tot parcursul pandemiei.

Unul dintre site-urile închise atunci a fost news-front[.]info. Potrivit jurnaliștilor de investigație de la rise.md, acesta este un portal de știri din Crimeea, gestionat de un fost angajat din guvernul rus. Site-ul, care publică inclusiv informații despre așa-zisa ,,rusofobie” a autorităților moldovene și despre ,,operațiunea militară specială” a Federației Ruse în Ucraina, este și în prezent accesibil publicului larg.

Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), căreia Europa Liberă i-a solicitat un comentariu, toate restricțiile aplicate în pandemie „și-au pierdut din acțiune” pe 15 aprilie, odată cu anularea stării de urgență în sănătate publică.

Site-urile blocate după invazia Rusiei în Ucraina

Începând cu 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, autoritățile moldovene au încercat să blocheze și site-uri care instigă la ură, război sau la violență. Ultimul ordin emis de SIS în acest sens datează din 1 august și vizează pagina svpressa[.]ru.

Mai exact, ordinul face referire la un articol intitulat „Chișinăul și Bucureștiul se pregătesc să declare război Tiraspolului”. Potrivit SIS, materialul „reflectă unilateral opinii în susținerea și promovarea agresiunii militare contra Ucrainei, precum și anumite informații false menite să afecteze securitatea națională, prin propagarea războiului”.

Reprezentanții Ministerului rus de externe s-au declarat îngrijorați de această decizie și au acuzat autoritățile de la Chișinău că ar face presiuni asupra ceea ce ei numesc „mass-media independentă”.

Pe 16 august, pagina svpress[.]ru este în continuare activă. SIS a comunicat Europei Libere că obligația de a bloca site-urile revine furnizorilor de rețea și servicii de comunicații electronice, iar instituția poate doar să constatate încălcările și să ceară blocarea surselor din spațiul online.

Mai mult, „o parte din surse au creat site-uri oglindă pe alte domenii decât cel național, fapt ce poate fi replicat și în cazul blocării acestora”, a explicat SIS.

La rândul său, ANRCETI are obligația să monitorizeze dacă furnizorii de internet blochează sau nu site-urile de știri false. Şeful Direcției control și asistență juridică din cadrul instituției, Denis Sîtar, spune că persoanele care gestionează site-urile de știri false reușesc uneori să ocolească restricțiile, utilizând tehnici speciale.

Blocarea site-urilor nu este o soluție

Lilia Zaharia, coordonatoare editorială la stopfals.md, platforma de verificare a Asociației Presei Independente, este de părere că blocarea site-urilor nu este o soluție eficientă pentru a combate dezinformarea.

„SIS nu are capacitatea necesară care să-i permită să ajungă la concluzia că un anume portal a publicat o informație falsă”, explică jurnalista. În opinia ei, închiderea unui portal trebuie să fie susținută de un proces de monitorizare care ar arăta că această sursă dezinformează și instigă la ură cu regularitate.

Referindu-se la site-urile blocate de SIS, Lilia Zaharia susține că „după ce se dă acel ordin, autoritatea ar trebui să fie mai exigentă și să verifice periodic dacă operatorii de internet într-adevăr au închis robinetul acestor site-uri”.

O soluție ar fi, crede jurnalista, ca legislația să permită sancționarea proprietarilor platformelor care distribuie informații mincinoase. Numai că, în cele mai dese cazuri, aceste site-uri sunt înregistrate în afara Republicii Moldova.

În luna iunie, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea securității informaționale, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din Rusia, inclusiv după expirarea stării de urgenţă instituite în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

În prima variantă, legea viza răspândirea dezinformării nu doar la televiziune, ci și pe platformele online. Majoritatea PAS a renunțat în ultimă instanță la prevederea care oferea SIS împuterniciri pentru blocarea site-urilor și amendarea cetățenilor. Experții de media au salutat omisiunea, motivând că SIS nu are competență de analiză a conținuturilor și, prin urmare, ar putea exista abuzuri.

### Vezi și... ###

De ce a renunțat parlamentul la ideea ca SIS să poată bloca site-uri